Eddy Ras (PDR): Pa tin un miho balans entre salario minimo y bestaansminimum mester traha riba e factornan cu ta influencia bestaansminimum
Bestaansminimum ta e suma mensual netto pa cubri costo di bida basico.
Den un comunicado di CBS di juli 2016, e bestaansminimum (costo di bida) netto pa luna ta pa:
- un persona adulto Afl 2068,-.
- un famia di dos adulto y dos yui Afl 4.342,-.
E cifranan ta demostra cu pa luna entre salario minimo netto y bestaansminimum, tin un diferencia di mas of menos Afl 441,45 (Afl 2068 – Afl 1626,55). E diferencia ta indica cu un persona cu ta gana salario minimo, tin cu bay traha extra pa cubri su deber y necesidad di casi full un siman (Afl 441,45 / Afl 68,23 = 6,5 dia). E scenario tresi dilanti ta situacion di un adulto sin yui pa cria.
Pa trece un miho balans entre salario minimo y bestaansminimum, mester traha riba e factornan cu ta influencia e bestaansminimum. Pa medio di rapport di CBS por a mira cu tin 10 factor cu ta influencia e bestaansminimum. E 10 factornan ta: Cuminda y bebida, paña y sapato, gastonan di vivienda, acesorionan pa cas, salubridad, transporte, comunicacion, educacion, recreacion, cultura y desaroyo, otro bienes y servicionan.
Na Aruba tin un canasta basico cu ta consisti di 11 producto cu e prijsnan ta wordo stipula y controla pa gobierno. E 11 productonan ta: aros, hariña, sucu, baby food, lechi di baby, koffie thee, margarina, manteca, lechi polvo, lechi likido pa koffie.
Prijsnan cu tambe ta wordo calcula pa gobierno ta: pisca, galiña, webo y pan blanco. (pa mas informacion tocante canasta basico: www.arubaeconomicaffairs.aw)
Door di compara e factornan cu ta influencia bestaansminimum y e canasta basico, por mira e motibo dicon e diferencia entre salario minimo y bestaansminimum ta casi un siman di trabou extra. Aruba ta un pais cu mayoria di su productonan ta bini for di exterior. Esey ta hasi cu si prijsnan di producto of transporte den exterior subi, e aumento ta bay tin influencia riba e bestaansminimum. Aki na Aruba pa por reduci bestaansminimum:
Pa trece un miho balans entre salario minimo y bestaansminimum, mester traha riba e factornan cu ta influencia e bestaansminimum. Pa medio di rapport di CBS por a mira cu tin 10 factor cu ta influencia e bestaansminimum. E 10 factornan ta: Cuminda y bebida, paña y sapato, gastonan di vivienda, acesorionan pa cas, salubridad, transporte, comunicacion, educacion, recreacion, cultura y desaroyo, otro bienes y servicionan.
Na Aruba tin un canasta basico cu ta consisti di 11 producto cu e prijsnan ta wordo stipula y controla pa gobierno. E 11 productonan ta: aros, hariña, sucu, baby food, lechi di baby, koffie thee, margarina, manteca, lechi polvo, lechi likido pa koffie.
Prijsnan cu tambe ta wordo calcula pa gobierno ta: pisca, galiña, webo y pan blanco. (pa mas informacion tocante canasta basico: www.arubaeconomicaffairs.aw)
Door di compara e factornan cu ta influencia bestaansminimum y e canasta basico, por mira e motibo dicon e diferencia entre salario minimo y bestaansminimum ta casi un siman di trabou extra. Aruba ta un pais cu mayoria di su productonan ta bini for di exterior. Esey ta hasi cu si prijsnan di producto of transporte den exterior subi, e aumento ta bay tin influencia riba e bestaansminimum. Aki na Aruba pa por reduci bestaansminimum:
- por amplia e canasta basico
- of baha impuesto riba e factornan cu ta influencia bestaansminimum.
Expresionnan haci den e articulo aki no necesariamente ta refleha opinion di ArenaPoliti.co