Perspectiva Independiente without background 001

Mervin Wyatt-Ras (AVP): Minister di Salud, su Buro, hunto cu DESPA y buro di Calamidad a presenta nan plan pa atende cu Ebola

Aunke nos no tin ningun caso di e malesa Ebola na Aruba, ayera durante reunion di e comision di Asuntonan Social y Salubridad Publico a keda presenta un plan nacional di accion di diferente actor ariba tereno di salud pa atende cu e malesa aki. Segun presidente di e comision, Mervin Wyatt-Ras, esaki ta necesario pa prevencion pa nos cuidadanonan y tambe pa nos bishitantenan en bista cu nos ta un pais turistico.
Desde augustus di e anja aki World Health Organisation a bati alarma pa cooperacion mundial pa cu e malesa aki cu a inicia na West Africa y a cuminsa cana bai mas pais pa motibo di viahe y dor di transimision via naturalesa.Sra. Maribelle Tromp a duna un bista di kico e malesa ta, senjalnan, con e ta ser transmiti, diagnose via laboratorium, fayecimento, cooperacion cu otro pais y e plan nacional cu ta trahando ariba dje.E keintura cu ta bira homoragia ta conduci den 90% di e casonan sin tratamento na morto mientras ora tin tratamento 50-60% di casonan tambe lo fayece. Esaki ta haci Ebola un malesa devastador pa humanidad. Por bisa te 25 di october di e anja aki tabatin 10.141 caso di cual 4922 caso (50%) a culmina den morto. Te ainda no tin un vacuna pa cura e malesa aki. E casonan tabata concentra na Guinea, Liberia y Siera Leone mientras awor tin casonan na Mali, Nigeria, Senegal, Spanje y Merca. Por nota cu e paisnan Africano cu ta mihor prepara social economico ta logra domina e malesa mihor, manera p.e. Nigeria y Senegal. Dor cu inicio di e malesa ta parse griep of dengue ta dificil pa senjale den comienso. Den e promer 2 dianan e persona en cuestion ta manifesta keintura, dolor di curpa, dolor di cabez. Di 3 y 4 dia e persona ta haya sakamento, diarea. Di 6 pa 7 dia e persona su wowonan ta bira cora, e ta sangra for di su orea, boca, nanishi y ta haya rash cu sanger bao su cuero. Den 10 dia si e persona no haya tratamento su rinjon y higra ta faya y e patient ta muri. Durante e periodo cu e persona ta saka e liquidonan, manera saka, diarea y sanger e ta sumamente contagioso. Aki higiena, panjanan especial pa profesionalnan medico, equiponan, desinfectante y formanan pa deshaci di e desperdicio ta sumamente importante. Wyatt-Ras y tur e miembronan di Parlamento presente a keda impresiona di e forma profesional con departamento di Salud hunto cu tur e actornan a traha te awor unda a traha ariba formanan di coordinacion, monitoring, analisis, prevencion y tambe comunicacion pa cu e malesa aki. A reuni cu varios stakeholders, entre nan esnan cu ta traha na nos frontera tanto aereo como maritimo. Ta haci uzo di un formulario standardiza pa registra tur pasahero, enespecial pa averigua unda nan a viaha. Den caso constata un caso lo haci uzo di e calamiteiten verordening y ta bezig pa train profesionalnan kico pa haci y con pa bisti. Ta importante pa equipa hospital of un lugar unda lo atende cu un posibel patient pa ora tin emergencia sa kico pa haci. Hospital ta bezig ta traha protocol. Airport tin un protocol caba. Varios miembro di Parlamento a haci pregunta y Minister di Salud, sr. Alex Schwengle alavez a contesta tambe preguntanan por escrito di parlamentario Varlack durante e reunion.Ora e Plan Nacional ta completamente finalisa y cu ta conoci cuanto fondo tin lo bin cu un otro presentacion pa Parlamento. Wyatt-Ras ta spera cu Parlamento den su totalidad lo sigui sostene e plan nacional.

Imagen Imagen Imagen Imagen

Expresionnan haci den e articulo aki no necesariamente ta refleha opinion di ArenaPoliti.co

x

 

Inscribi pa ricibi un resumen semanal di e articulonan mas impactante.